Silueta de frantuzoaica

Trebuie sa fii tare de tot ca sa poti baga in tine fara sa pui kilograme.

Nu cred ca as putea cere mai mult de atat de la viata.

Se pare ca exista o metoda frantuzeasca, bazata pe diversitate, echilibru si placere.

Miel la groapa

De cand am citit (in copilarie) “Ciocoii vechi si noi”, mi-am dorit sa adulmec macar “miel la groapa”. Descrierea din carte era foarte romantica pentru un gurmand ca mine, si mi-a lasat o impresie de neuitat. Am tot visat, ani de-a randul, la un decor haiducesc, idilic, si la un festin cu miel la groapa in jurul focului de tabara.

miel pe frunza

Am intrebat in stanga si-n dreapta pe tot felul de experti bucatari auto-proclamati (adica masculi care stiu sa faca mici la gratar, o data pe an) si nimeni nu m-a indreptat spre calea cea buna. Multi habar n-aveau despre ce vorbesc, auzisera de miel la protap, dar nimic mai mult.

Am fost in Creta de Paste, intr-un an. Orgie de miei la protap, la tava, stil kebap, stil vanatoresc, ce vreti voi. Dar niciun miel la nicio groapa. Investigatiile mele amatoresti n-au dus nicaieri.

Pana intr-o zi.

Cand am decis sa-mi aglomerez biblioteca cu inca o carte de bucate, si anume una scrisa de un mancau mai mare ca mine. Am comandat-o online, am primit-o, am deschis-o, am rasfoit-o, m-am minunat. Si la un moment dat, ca prin minune, ce-mi vad ochii? “Oaie la groapa”! BINGO!!!

Dar aici abia au inceput problemele mele, pentru ca aveam o misiune mortal de serioasa: sa mananc oaie la groapa. Nimeni nu-ti face asa ceva in Romania, sau cel putin nimeni de care sa fi auzit eu. Daca stiti pe cineva, recomandati-mi.

Ca sa n-o lungesc si pentru ca nu-mi place furtul, n-o sa public aici reteta, dar am sa va dau ingredientele si am sa va recomand sa va procurati cartea. Iaca:

• o oaie tanara de 20-30 kg
• piper, sare, cimbru, rozmarin, menta
• 5 capatani de usturoi
• 5 cepe
• juma’ de kil de miez de nuci
• 4 oua
• 750 g prune uscate fara samburi
• 250 ml rachiu de vin
• 2-3 litri de vin

Prepararea e anevoioasa si implica multa munca fizica, inclusiv sapatul unei gropi adanca de un metru si administrarea a cel putin doua focuri mari de tabara. Numai “coptul” carcasei dureaza 7-8 ore; adaugati inca vreo 2-3 ore prepararea efectiva a carnii.

Nu degeaba se spune ca scump inseamna bun; in experienta mea cu cat efortul depus pentru prepararea unei mancari e mai mare, cu atat gustul (si pana la urma, experienta culinara) e mai epic.

Spaghete cu carne, reteta proprie

Spaghete cu carne si sos rosu pentru 3-4 persoane

ingrediente:

• 350 g carne macra de vita, SAU
• 350 g carne tocata de vita (eu cumpar carnea de vita numai de la turci, e mereu proaspata si frageda) SAU
• 350 g bacon afumat (cu cat e mai scump cu atat e mai bun, de regula – eu evit bacon-ul ambalat la vid de la supermarket, in schimb cumpar “proaspat” si afumat, fara conservanti; diferenta de pret e de la simplu la cvintuplu, dar merita si se simte diferenta in produsul final)
• o ceapa medie
• o lingurita rasa de piper negru, macinat
• o lingurita cu varf de sare
• o lingurita cu varf de oregano macinat SAU
• o lingurita cu varf de busuioc macinat
• 20-30 g usturoi, feliat marunt
• 2-3 linguri de ulei de masline extra-virgin
• o lingura de parmezan ras
• optional 7-8 frunze de oregano proaspat (eu mi-l cresc in ghiveci si il jumulesc cand e cazul, daca n-ai nu e o problema majora)
• 4-5 rosii mari sau 250g bulion
• 250-300 g spaghete Barilla nr. 5

mod de preparare:

1. se fierb pastele in 1,5 – 2 litri de apa, la care se adauga o lingura de sare
2. se taie carnea in felii subtiri (1 cm lungime) sau cubulete mici sau se foloseste carne tocata
3. se taie rosiile cubulete sau se foloseste bulion
4. se taie ceapa marunt, in felii cat mai subtiri
5. se incinge uleiul intr-o tigaie mare
6. se adauga ceapa, se caleste la foc mic 4-5 minute
7. se adauga carnea, se incinge la foc mic 7-8 minute si apoi se rumeneste la foc mare 4-5 minute cel mult
8. se adauga rosiile taiate cubulete sau bulionul, se amesteca foarte bine astfel incat sa obtinem un amestec omogen de rosii, carne si ceapa
9. se fierbe la foc mic; se adauga mirodeniile sarea, piperul, oregano sau busuioc, se amesteca mereu, incet
10. cand pastele sunt gata (verificati “al dente”) le punem la scurs si le dam o data prin apa rece
11. adaugam la sos usturoiul (este foarte important ca usturoiul sa fie adaugat ultimul; cu cat il lasam sa fiarba mai mult cu atat isi pierde din aroma) si amestecam bine
12. scurgem pastele si le adaugam in tigaia cu sos (am spus deja ca ne trebuie o tigaie mare, nu?)
13. amestecam bine, astfel incat sa obtinem un amestec omogen de paste si de sos
14. servim pastele in farfurie plata; punem peste fiecare portie o jumatate de lingurita de parmezan ras si 2-3 felii de oregano proaspat (daca avem)

Pofta Buna!

Fajitas

Fajitas pentru 4 persoane (micutze) sau 2 persoane dolofane:

ingrediente 1:

• doua cepe mici
• 1 kg piept de pui dezosat, fara piele
• 4 rosii mari taiate in cubulete sau o lingura de pasta de tomate
• 2 ardei grasi
• 4 linguri de ulei de masline
• o lingurita cu varf de sare
• o lingurita cu varf de piper negru (macinat)
• o lingurita cu varf de oregano (macinat)
• o lingurita cu varf de chimen sau pudra de chimen
• o lingurita rasa de boia de ardei (iute sau dulce, dupa preferinte)
• zeama de la doua felii de lamaie sau lamaie verde
• doua bucati de usturoi (20-30 g) feliat marunt

ingrediente 2:

• 6-8 lipii, ceapa verde si smantana SAU
• orez basmati fiert cu o lingurita de sare si o lingurita de sofran

mod de preparare:

1. se taie pieptul de pui in cubulete (1 cm cub)
2. se taie ceapa cat mai marunt, la cutit sau la robot
3. se feliaza ardeiul gras
4. se amesteca intr-un bol sau intr-o tigaie mare toate ingredientele din grupa 1
5. se mai amesteca o data, FOARTE BINE
6. se lasa la marinat cel putin 3 ore (in frigider, in recipient acoperit cu folie), recomandat 8 ore (peste noapte)
7. se TRANSFERA marinada intr-o tigaie, se prajeste la foc mic 5-10 minute (pana cand se rumeneste carnea de pui) – IMPORTANT: nu se scurge zeama de la marinada in tigaia in care prajim amestecul
8. se serveste in lipie (gen saorma) cu smantana si ceapa verde feliata (cruda) SAU
9. se serveste in farfurie, cu orez

Pofta Buna!

Viata ca o teapa

Cartea asta se pare ca e despre mine. Asa mi-a zis un prieten de-al meu, psiholog de profesie.

Cica sunt oameni care cred in Mos Craciun si oameni care cred in moarte. Cu alte cuvite, exista oameni care se bucura de viata (varianta Mos Craciun) si oameni care, ei bine, nu. Asa zice el, cel putin.

Cica eu nu cred in Mos Craciun.  Si cica din cartea asta pot sa invat cum.

Reflecta viata ceea ce-si doreste inima ta? Sau ce-si doresc altii (de la tine)?

Cand te pregatesti sa raspunzi unei rugaminti, o faci din obligatie sau pentru ca-ti face, efectiv, placere?

Poti spune “da” numai atunci cand ceea ce ti se cere corespunde optiunilor tale personale?

Cartea pune multe astfel de intrebari care, pe mine cel putin, ma invita la introspectie. Partea “motivationala” e mai mult sau mai putin risipita pe mine, cu mintea mea de european (marile exemple din vietile mega-starurilor de peste ocean nu ma motiveaza deloc), dar partea cu introspectia si auto-evaluarea a avut efect.

O carte pe care o s-o recitesc peste nu mult timp, cand o sa vad ca am luat-o iar pe aratura.

Recomand.