Cartea asta se pare ca e despre mine. Asa mi-a zis un prieten de-al meu, psiholog de profesie.
Cica sunt oameni care cred in Mos Craciun si oameni care cred in moarte. Cu alte cuvite, exista oameni care se bucura de viata (varianta Mos Craciun) si oameni care, ei bine, nu. Asa zice el, cel putin.
Cica eu nu cred in Mos Craciun. Si cica din cartea asta pot sa invat cum.
Reflecta viata ceea ce-si doreste inima ta? Sau ce-si doresc altii (de la tine)?
Cand te pregatesti sa raspunzi unei rugaminti, o faci din obligatie sau pentru ca-ti face, efectiv, placere?
Poti spune “da” numai atunci cand ceea ce ti se cere corespunde optiunilor tale personale?
Cartea pune multe astfel de intrebari care, pe mine cel putin, ma invita la introspectie. Partea “motivationala” e mai mult sau mai putin risipita pe mine, cu mintea mea de european (marile exemple din vietile mega-starurilor de peste ocean nu ma motiveaza deloc), dar partea cu introspectia si auto-evaluarea a avut efect.
O carte pe care o s-o recitesc peste nu mult timp, cand o sa vad ca am luat-o iar pe aratura.
Recomand.
